Cum să furi un milion şi jumătate de euro...

* sub paravanul anumitor funcţii publice, anumiţi indivizi intermediază furtul cu acte în regulă a unor bunuri de patrimoniu cu care sunt împroprietăriţi anumiţi vânători de terenuri * după ce am dovedit participarea activă a Elenei Popa, funcţionar al Serviciului de Cadastru din cadrul Primăriei Iaşi, la transferarea ilegală a unui teren către un individ pe nume Gheorghi Ifteni, alte acte vin să demonstreze că acelaşi tandem a pus bazele înstrăinării unei suprafeţe de teren de 6.300 de metri pătraţi, din patrimoniul Ocolului Silvic * în sprijinul acestei puneri în posesie mai sunt angrenaţi martori mincinoşi, proprietari decedaţi sau fantome ale unor persoane străine de litigiu, indiferenţa directorului Direcţiei Silvice Iaşi faţă de înstrăinarea patrimoniului statului sau viclenia unor avocaţi care au avut cândva pe mână terenurile Iaşului

„Municipalitatea ieşeană nu mai are nici o bucăţică de teren unde ar putea construi case pentru tineri”, este refrenul pe care îl căntă executivul Primăriei Iaşi de ceva vreme. În timp ce numărul dosarelor depuse de familiile tinere care îşi dau ultimii bani pe chirii, creşte vertiginos, anumite pămănturi fug atât din catastife cât şi din fizic, în proprietatea unor indivizi care nu le-au deţinut niciodată, în nici un fel, astfel încăt să fie îndreptăţiţi să le fie atribuite prin apel la uzucapiune. Ei bine, acelaşi personaj apărut din neant pentru a-şi băga în sac pămănturile Iaşului, pe numele său Gheorghi Ifteni, a dat încă odată lovitura prin cîştigarea în instanţă a unui teren de 6.300 de metri pătraţi situaţi pe strada Caprelor nr. 2, teren dispus chiar lângă pârtia de schi de pe Sărărie. „În august 2006, terenul a început să fie „curtat” de anumite interese de înstrăinare din afara celor care au deţinut în timp suprafeţe din respectivul teren. Chiar dacă întreaga suprafaţă de teren de 6300 de metri pătraţi a ajuns în administrarea Ocolului Silvic, aceştia au fost luaţi peste noapte de către un singur individ, cu ajutorul d-nei Elena Popa din Primărie. Acesta a profitat de faptul că această stradă este pur şi simplu ocupată de bătrăni iar cănd a avut toate informaţiile a venit cu oamenii, a împrejmuit terenul şi a trecut la fabricarea actelor. Inginerul Alexandru Sofronie, de la Ocolul Silvic Iaşi a avut cunoştinţă de această situaţie dar nu a luat nici o măsură”, a declarat Neculai Plugaru, unul dintre vecinii de pe strada Caprelor nr. 2.

Tandemul Popa & Ifteni

După prima izbândă a tandemului Ifteni Gheorghi & Elena Popa, asupra unei bătrîne şi în acelaşi timp asupra Primăriei, în urma căreia Ifteni Gheorghi s-a ales “de drept”, adică tot printr-o hotărîre judecătorească, cu o suprafaţă de 5 mii de metri pătraţi, dintre care un teren de 1.788 metri pătraţi situaţi în str. Busuioc nr. 5 şi o suprafaţă de 3.360 de metri pătraţi pe strada Fraţilor nr.26, aceştia au trecut la descoperirea altor terenuri “neacoperite în acte”. Astfel, în cursul anului trecut s-au prezentat în mod separat la Serviciul de Cadastru din cadrul Primăriei Iaşi, doi dintre locatarii de pe strada Caprelor, în speţă Neculai Plugaru şi Vasile Băncilă, care au solicitat prin intermediul unor adrese să li se dea spre folosinţă anumite suprafeţe de teren. „De la Cadastru ni s-a dat pe respins. Pe parcurs am fost însă contactat succesiv de către Elena Popa, care a început să mă tragă de limbă în privinţa terenurilor de acolo. La un moment dat m-a ameninţat că o să vină peste noapte ca să-mi dărâme caşcarabeta şi să îmi ia terenul pentru că nu am acte pe el. În ziua când m-am dus la ea cu actele de la finanţe prin care să-i dovedesc că sunt plătitor de impozit, mi le-a smuls din mănă, le-a rupt şi mi-a spus să nu mai arăt aşa ceva că nu e bine. Mai mult, m-a forţat să recunosc la notariat vecinătatea cu Ifteni Gheorghi pentru că altfel îmi va lua terenul. În momentul în care a avut pe mână toate informaţiile a apărut în schemă Ifteni Gheorghi. Nu mi-am închipuit niciodată că un funcţionar al Serviciului de Cadastru ar putea să se preteze la aşa ceva”, a mai spus Plugaru.

Senatorul furat

Hriţcu Florin, actual senator PSD de Brăila, a deţinut pe strada Caprelor nr. 2 în perioada 1934-1971, o suprafaţă de teren de 5.200 de metri pătraţi. „Iniţial, în anii 1934-1935 am deţinut o suprafaţă de teren de 5.200 de metri pătraţi la adresa de pe strada Caprelor nr. 2, în fosta comună Copou. Ulterior însă, prin delimitarea teritoriului admninistrativ, când s-a făcut trecerea la CAP Vânători, am mai rămas cu 3600 de metri pătraţi. Pe acest teren am avut un imobil, acareturi, grădină, propriu-zis o gospodărie adevărată. În anul 1971, când au fost alunecările de teren, mamei mele i s-a dat un apartament în Tătăraşi iar eu am primit repartiţie la Tulcea, după terminarea facultăţii”, a declarat Hriţcu. Atăt terenul lui Hriţcu căt şi cel al unui anumit Zainer, care este recunoscut de către vecini ca fiind deţinătorul în acea perioadă a aunei suprafeţe de teren de până în 500 de metri pătraţi, au fost preluate de către Ocolul Silvic şi împădurite în vederea stabilizării solului, acestora dănduli-se prin compensare locuinţe. Potrivit senatorului de Brăila, singurul deţinător a celei mai mari suprafaţe de teren de pe str. Caprelor nr. 2, ca persoană fizică, din anul 1934 şi până în 1971, după 4 ani de la plecarea sa din Copou, imediat după alunecări, s-a pomenit cu o adresă din partea Consiliului Local prin care i s-a adus la cunoştinţă că mai are de plătit o anumită sumă restantă care reprezenta impozitul pe teren. „Am revenit la Iaşi după câţiva ani după Revoluţie şi am luat două declaraţii pentru dovedirea vecinătăţii cu care am mers la Silvic, dar acolo nu am găsit nimic care să mă nominalizeze pe respectiva suprafaţă de teren. În paralel, Primăria mi-a dat un răspuns prin care mi se aducea la cunoştinţă faptul că nu deţin acte în care să fiu notificat. Întăresc faptul că nu am avut niciodată un vecin pe numele Gheorghei Ifteni pe strada Caprelor. La numărul 2 am deţinut teren doar eu şi un anumit domn Zaner, un neamţ care a lucrat la Fabrica Textila Roşie care între timp a decedat. Acesta a avut o suprafaţă de teren de 400 de metri pătraţi. În urma decesului acestuia, din lipsa moştenitorilor, terenul a fost preluat de către Ocolul Silvic Iaşi.”, a declarat Hriţcu. Practic, Florin Hriţcu nu este „recunoscut„ ca fiind cânva deşinător al acelui teren de pe strada Caprelor nr. 2, de nici un act care mai există în arhivele instituţiilor abilitate. „Mişcarea este făcută cu cap. De la Ocolul Silvic sunt dispărute nominalizările proprietarilor pe loturi. Ori actele s-au „rătăcit” în mod voit ori baza de date s-a arhivat în mod haotic pe undeva”, a mai spus Hriţcu.

La judecată cu fantoma

Acţiunea în instanţă deschisă în cursul anului trecut de Ifteni Gheorghi nu a fost formulată în contradictoriu cu Ocolul Silvic, actualul administrator a suprafeţei de teren aflată în cauză, ci cu un anumit Zahner I. Mihai. Ori, un astfel de personaj nu este decât o cacialma cu ajutorul căreia aceştia au reuşit să câştige terenul, evident cu ajutorul necondiţionat al martorului mincinos, Maria Ostafi, care şi-a dat concursul şi pentru acapararea terenul de 5 mii de metri pătraţi din zona Bogdan. „Atunci când au venit prima oară la faţa locului, le-am spus că o suprafaţă de 400 de metri pătraţi de teren a aparţinut unui anumit Zaner, care a decedat în urmă cu mulţi ani. Ori de aici şi până la Zahner nu a fost decât un pas”, a declarat Neculai Plugaru. Pornind pe urmele misteriosului personaj, care era citat la o adresă de pe b-dul Socola, acolo unde ar fi stat la o anume familie Z, nu am găsit nici o persoană cu acest nume dar nici proprietarii, despre care nici un vecin dintre cei contactaţi nu îşi amintea. Singurul număr de telefon pe care îl deţineam, fusese şi el schimbat în cursul lunii septembrie a acestui an. Mai mult, mergând pe filiera deschisă de acest nume am ajuns la singura familie Zahner. „Pe fiul mei îl cheamă Mihai Zahner şi are până în 30 de ani. A stat în Cantemir până acum ceva vreme dar după asta s-a mutat cu soţia la o adresă pe care nu o cunosc. Pe tatăl său îl chema Iosif (de aici şi iniţiala tatălui n.r.). Nu am cunoştinţă de nici un proces în care să fi fost implicat pentru un teren de pe lângă strada Sărăriei. Acolo, undeva pe şoseaua Ştefan cel Mare, a avut socrul meu, bunicul său, o casă pe care am vândut-o după moartea acestuia”, a declarat Elena Zahner, mama singurului Zahner I. Mihai. De la martori mincinoşi, funcţionari corupţi şi până la aducerea la procese a unor persoane fictive sau decedate, nimic nu i-a oprit pe aceşti vânători de terenuri în a-şi atinge scopurile de înavuţire. Între timp, adevăratul Zaner, singurul care a figurat vreodată pe strada Caprelor nr. 2, se odihneşte la Cimitirul Armenesc de mai bine de 30 de ani.

Cine este Ifteni Gheorghi

Iftenie Gheorghe, latifundiarul de pe strada Vovideniei nr. 10, mai este implicat şi în alte revendicări ciudate de terenuri, cu punerea imediată în posesie. Pe mare parte dintre acestea i s-au eliberat hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Potrivit declaraţiilor unora dintre cei care au intrat în contact cu el, Ifteni mai deţine o serie de terenuri în Iaşi şi în alte localităţi. „Din câte ştiu, Ifteni Gheorghe, care e cizmar venit din Botoşani mai are terenuri pe la Metro, o casă naţionalizată la Vaslui şi alte terenuri la Braşov, acolo unde se construiesc acum vile. La Iaşi mai are terenuri prin Păcurari”, a unul dintre cunoscuţii lui Ifteni. Nu se cunoaşte însă modul în care a fost pus de drept în posesie cu terenuri, în respectivele locuri, dar în privinţa terenului de pe strada Caprelor nr. 2 un lucru este cert şi anume acela că Ifteni Gheorghe nu a deţinut acolo nici o parcelă de teren. ”N-a existat nici un Iftene aici. Eu stau din 1942 aici şi nu ştiu pe altcineva care să fi deţinut pământ aici decât pe Hriţcu Florin şi pe Zaner. Ei sunt singurii pe care îi cunosc ca vecini. Pe ăştia care au venit nici nu îi cunosc”, a declarat Constantin Eşanu, un alt vecin de pe strada Caprelor. Potrivit legii, peste posesie sau folosinţă, dreptul de proprietate pentru un teren se poate obţine în condiţiile de uzucapiune care prevede ca din momentul dobăndirii, acesta să fie posedat continuu, neântrerupt şi netulburat pe o perioadă determinată. Ori, cum a fost posibilă o posedare în condiţiile legii, mai ales pe o perioadă de 46 de ani ca în cazul lui Ifteni Gehorghi, în condiţiile în care acesta este arhinecunoscut printre vecinii care locuiesc în zonă dinaintea celui de-al doilea război mondial!?

Coincidenţe?

În acest caz se impune în mod îndreptăţit a se pune un mare semn de întrebare vizavi de declaraţia sub jurămănt dată de martorul Maria Ostafi care a arătat „fără putinţă de tăgadă că reclamantul acesta (Ifteni Gheorghi n.r ), stăpăneşte imobilul din anul 1958, de la data dobăndirii, continuu, neântrerupt, netulburat, martorul afirmănd că nu a existat nici un litigiu cu privire la dreptul de proprietate al acestui imobil, sub nume de proprietari, acelaşi martor arătănd că este de notorietate printre vecini faptul că reclamantul este proprietarul imobilului”? Acelaşi martor, Ostafi Maria a fost folosit şi în procesul prin care Ifteni Gheorghi a dobândit suprafaţa de teren de 5 mii de metri pătraţi de pe străzile Busuioc şi Fraţilor, situaţie fericită datorată pe de altă parte pontului şi presiunilor exercitate de către Elena Popa, cea care s-a îngrijit ca Ifteni Gheorghi să fie acoperit legal pentru punerea în posesie. Acest lucru a putut fi posibil însă şi prin iscusinţa avocatului Remus Moraru, reprezentantul legal al lui Ifteni Gheorghi, cunoscut drept un om care ştie care este drumul cel mai scurt către obţinerea unui teren sau oricărui bun imobiliar. „După ce a lucrat în cadrul Prefecturii, la Comisia de Fond Funciar, a venit la Serviciul de Cadastru pe post de consilier juridic. Din această funcţie a reuşit să se folosească de date şi să rezolve multe probleme cu terenuri. Cănd a fost descoperit, s-a produs încetarea raportului de muncă prin acordul părţilor”, a declarat Denisa Bărbăscu, jurista Primăriei Iaşi.

Acţiune în revendicare după doi ani

A trecut un an şi ceva de cănd Ifteni Gheorghi şi ai lui au pus măna pe terenul administrat de către Ocolul Sivic, teren care a fost împrejmuit, asigurat cu plăcuţe „Proprietate Privată” şi care se învecinează cu pârtia de schi a Primăriei Iaşi. Nimeni în tot acest timp nu a sesizat această situaţie anormală, de ciuntire a patrimoniului statului. Ionel Pintilie, directorul Direcţiei Silvice Iaşi şi-a manifestat iniţial dezinteresul pentru înstrăinarea patrimoniului statului administrat de către el. „Nu am cunoştinţă de situaţia de acolo dar o să mă interesez. Oamenii mai şi revedincă acum acele suprafeţe de teren împădurite de noi. Dacă însă cetăţeanul are hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă noi nu putem face nimic”, a declarat Pintilie. Ulterior însă, pus probabil la curent de situaţie de către inginerul Alexandru Sofronie, cel care cunoştea mai demult situaţia, acesta şi-a reamintit subtil de procedură şi s-a dezlănţuit împotriva celui care a ocupat abuziv terenul Silvicului. „Am aflat că acel teren este îngrădit. Vrem să facem acţiune în instanţă. Pănă atunci am făcut cerere la poliţie să-l identifice pe cel care a pus gardul acolo. În mod normal, dacă cineva are hotărăre judecătorească acesta va trebui să vină cu ea şi cu o solicitare, la Comisia Judeţeană de Fond Funciar, prin care să ceară respectiva suprafaţă de teren. Comisia care are în componenţă şi un membru al Silvicului va putea atunci să valideze respectiva hotărăre sau nu. Noi nu vom putea scoate acea suprafaţă de teren forestier din administrarea noastră, dacă nu e validat de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar. La noi nu a venit nimeni pana acum cu o hotărăre judecătorească aşa cum era normal. Cine e domnule persoana asta că mă duc să-l iau să-şi ia gardul acum”..a declarat pus pe treabă mare, Pintilie Ionel. Impasibil în faţa acestor ameninţări a rămas însuşu Ifteni Gheorghi. „Să mă dea în judecată. Eu am toate actele în regulă. De ce nu au dat jos gardul cu care am împrejmuit terenul pe care l-am păzit neântrerupt, de acum un an? Acel teren este al meu şi îl posed de nici nu mai ştiu când... Oi vedea ce o să fac cu el..Ori o să-l dau la nepoţi ori o să văd eu ce fac după ce o să stau de vorbă şi cu baba. În orice caz o să-mi anunţ şi avocatul”, a declarat Gheorghi Ifteni.

Ce spun juriştii Primăriei

Nefirescu acestei puneri în posesie a fost sesizat şi de către juriştii municipalitţii care în urma verificărilor au descoperit o serie de lucruri ciudate legate de terenul de pe strada Caprelor nr.2. „”în schiţa cadastrală întocmită înainte de împădurire, deci înainte de anul 1971, nu figurează nici un Ifteni Gheorghi. Mai mult, nu fugurează nici măcar cel de la care pretinde că a cumpărat terenul, şi anume Zahner I. Mihai. Singura hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, o avem pe o suprafaţă de teren de 500 de metri pătraţi şi a fost eliberată în 1992 pe numele Băncilă Constantin. Curios este însă faptul că în 1992 este emisă o adresă către Băncilă Constantin, prin care i se aduce la cunoştinţă faptul că pe aceiaşi adresă mai există o hotărâre pe o suprafaţă de 3000 de metri pătraţi, pentru numitul Miron Costache. În toate fişele cadastrale pe care le avem nu apare însă nici un Miron Costache”, a declarat Denisa Bărbăscu, şefa Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Iaşi. Mai ciudat este însă faptul că ambele hotărâri sunt emise într-o cronologie dubioasă. Astfel pe data de 28 iulie 1992, Prefectura emite hotărârile nr. 837 şi 838 pe aceşai imobil de pe strada Caprelor nr. 2, dintre care una este adresată lui Băncilă Constantin iar cea de-a doua lui ... Miron Costache. Nimeni însă nu a venit pentru vreo punere în posesie până la Ifteni Gheorghi. „A venit un domn şi mi-a solicitat să nu concesionez terenul pentru că sunt unele probleme acolo. Prin 1992 (!?) am mai avut o cerere din partea unui domn Băncilă, pentru a i se da în folosinţă agricolă o suprafaţă de două sute nouăzeci de metri pătraţi pe str. Caprelor nr.2. De la noi s-a solicitat la Prefectură actele suport pentru a se determina amplasamentul. Am făcut adrese dar nu ni s-a răspuns. În orice caz, acolo nu este terenul nostru. Nu îl avem pe inventar nici în domeniul public nici în cel privat pentru a putea ataca hotărărea judecătorească. Ce este împădurit şi dispus pe partea stăngă părtiei de schi, înspre şoseaua Ştefan cel Mare aparţine de Ocolul Silvic. După scandalul de pe strada Fraţilor, doamna Popa Elena a fost mutată de la „Folosinţe agricole”, dar de cazul de pe str. Caprelor, tot dumneaei s-a ocupat. Acum este în concediu”, a declarat Bogdan Mazălu, şeful Serviciului de Cadastru din cadrul Primăriei Iaşi. Potrivit proprietarilor de pe strada Caprelor, un metru pătrat în zonă variază de la 5 la 90 de euro, dat fiind faptul că „terenul fuge şi nu are nici canalizare”. Paradoxal, pe piaţa imobiliară un metru pătrat pe strada Caprelor ajunge la 220 de euro. Expertul Costel Anton, cel care a făcut ridicările topometrice, a precizat în primul raport că un metru pătrat în zonă variază întere 20 şi 30 de euro. Ulterior acesta revine la intenţii mai bune, în urma situaţiei reclamate de cătere ..şi prin „reevaluarea” terebnului ajunge la o valoare pe metru pătrat cuprinsă între 2 şi 3 euro (!?)

P.S. Ancheta de fata a fost facuta in anul 2006, nefiind publicata in presa din motive de "politica editoriala". De atunci si pana in prezent astfel de cazuri au luat amploare, mentinindu-se aceiasi metoda. Numai in municipiu, zeci de hectare de teren au fost acaparate sau sunt filate pentru a fi luate statului sau unor oameni cu slabe posibilitati de interventie. Ce fac institutiile statului? Cum s-a vazut si din acest material, stau de şase pentru a se fura in liniste.