Monumentul Crucea lui Ferentz va fi ascuns după nişte ziduri groase de beton, conform proiectului de punere în valoare a monumentului, întocmit în 2008 de arhitectul Nicolae Vericeanu * osemintele cătanelor lui Ferentz, ucise la anul 1717 şi îngropate sub cruce, vor fi deshumate şi analizate la Institutul de Antropologie * arheologul care se va ocupă de cercetare sugerează însă că locul în care au fost îngropaţi soldaţii lui Ferentz ar fi în altă parte Prin prisma lucrărilor care se vor derula anul acesta la Crucea lui Ferentz, istoria acestui monument ar putea să fie schimbată radical. Cel mai titrat arheolog al Iaşului, Stela Cheptea, susţine o teorie care dă peste cap toate datele cunoscute până acum de istorici şi de ieşeni. Potrivit acesteia, sub crucea de 4 metri înălţime, dintr-un singur bloc de piatră, ar putea să nu existe osemintele soldaţilor austrieci şi moldoveni, existând posibilitatea ca monumentul să fi fost mutat, în timp, de pe o parte pe cealaltă a drumului. Practic, într-o parte să fi rămas groapa comună, iar în cealaltă, crucea. „Acolo va fi o cercetare arheologică importantă, pentru că noi căutăm mormântul comun după lupta din 1717, când au venit austriecii să-l atace pe Mihai Racoviţă. Noi trebuie să aflăm unde este acest mormânt comun, pentru că lupta s-a dat în apropierea drumului Constantinopolului, peste podul Nicolina. Dacă vor lua crucea de acolo şi o vor restaura în altă parte, atunci eu pot să fac săpătură chiar pe amplasament. De obicei, cadavrele nu se puneau chiar sub monument, pentru că oasele se degradează cu timpul şi monumentul presează peste oase”, a declarat arheologul Stela Cheptea. Groapa comună ar putea fi peste drum Potrivit arheologului ieşean, pe toate laturile crucii există inscripţii care povestesc despre evenimentul cu ocazia căreia a fost înălţat monumentul funerar, dar înscrisurile în slavonă nu au fost descifrate niciodată de la un capăt la altul. „Dacă vom găsi oseminte, acestea vor fi analizate la Institutul de Antropologie din Iaşi, ca de obicei. Cât priveşte reînhumarea osemintelor în acelaşi loc, asta o să se hotărască după aceea, pentru că va trebui să-i despărţim pe tătari de creştini, pentru că au fost îngropaţi de-a valma. Datorită frumuseţii acestui monument, domnii de atunci au făcut în jurul acestuia un cerdac cu vegetaţie, de adăpost, unde în zilele călduroase oamenii se adunau la preumblare. Eu am făcut săpături, de vreo două luni, în partea de nord a monumentului, dar nu am găsit nimic legat de ceardac sau de oseminte. Mai este o posibilitate ca această cruce să fie mutată de pe dreapta drumului spre stânga lui, movila să fi rămas pe partea dreaptă. Aceste lucruri, bineînţeles, vor trebui cercetate”, a spus Stela Cheptea. În urma săpăturilor arheologice desfăşurate pe partea de nord a monumentului au fost găsite doar nişte gropi pentru ars lutul, lutării legate de olăria din secolul XVIII care se executa prin preajmă, pe malul râului Nicolina. Cazemata care va ascunde crucea În anul 2008, arhitectul Nicolae Vericeanu a întocmit un proiect de punere în valoare a monumentului din Nicolina. Potrivit schiţei întocmite de arhitectul ieşean, pe care cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” o face publică după 7 ani de la întocmire, Crucea lui Ferentz ar urma să fie încadrată, pe latura estică, de un zid din blocuri de beton, umbrit de arbori, cu acces dinspre B-dul Nicolina, pe o scară iluminată de lampadare. „Aceasta este noua imagine a felului cum va arăta monumentul, în viziunea de atunci a arhitectului Vericeanu, îmbrăţişată astăzi de reprezentanţii Primăriei, care se vor ocupa de restaurarea şi împrejmuirea Crucii lui Ferentz, noi urmând să ne ocupăm de întocmirea proiectului de restaurare a crucii”, a declarat Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi. În anul 2008, atunci când fostul director al Direcţiei de Cultură a avizat documentaţia, au existat nişte condiţii care nu au fost respectate întru totul în proiect. În 2014, Direcţia Judeţeană de Cultură angajează un grup de specialişti, din care făcea parte arhitectul Cristina Andrei, profesorul Ionel Gosav, de la Facultatea de Construcţii, şi Vladimir Dan Fărtais, specialist în piatră de la Suceava. Ajutaţi de laboratorul de analize chimice a materialelor de construcţii al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, acest grup de specialişti a făcut prima analiză de specialitate a Crucii lui Ferentz. „În urma analizei s-a descoperit o crăpătură la baza crucii, astfel încât, ţinând cont de acest lucru, dar şi pe fondul vandalizării monumentului, cel mai probabil că acest bloc de piatră ce reprezintă Crucea lui Ferentz va fi transportat la Facultatea de Construcţii, la profesorul Alexandru Secu, pentru a fi găurit şi întărită pe interior”, a declarat Virgil Băbîi. Mormântul celor 600 de soldaţi austrieci şi moldoveni Crucea lui Ferentz marchează locul unde au fost îngropate, în ianuarie 1717, rămăşiţele unei armate austriece, comandată căpitanul François (Ferentz) Ernau, trimisă să îl captureze pe domnitorul moldovean Mihai Racoviţă. Austriecii şi cătanele ungureşti au pătruns în Moldova, instalându-se în mănăstirile fortificate. Domnitorul se afla în scaun de numai un an şi pusese birurile la boieri, mulţi dintre aceştia dorindu-i sfârşitul. Domnitorul Mihai Racoviţă, neavând bani să plătească mercenari şi dispunând numai de o gardă de oameni credincioşi, se mutase la Cetăţuia. În ziua de 10 ianuarie 1717, în puterea iernii, căpitanul François (Ferentz) Ernaut a intrat în Iaşi, din direcţia Paşcani-Cotnari. În acelaşi timp, stolnicul Vasile Ceaurul - capul răzmeriţei care chemase pe austrieci în ţară - lua în robie de la Covurlui pe sora domnitorului, ducând-o în chinuri şi necinstire la generalul austriac din Braşov. Cu câteva zile mai devreme, vreo 2.000 de călăreţi tătari au trecut Prutul şi s-au stabilit pe valea Mănăstirii Aroneanu, în bivuac, gata să cureţe ţinuturile de cătane la porunca domnitorului. În total, trupele aflate sub comanda lui Ferentz numărau "800 de oameni" . Lupta dintre trupele lui Ferentz şi tătarii lui Racoviţă a durat cam trei ore. Cătanele austriece au început să se retragă în pădurile Hlincei, fiind urmăriţi de tătari şi de moldoveni. Trupurile celor ucişi (în număr de 500-600) printre care se afla şi cel al lui Ferentz, au fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Ţarigradului în preajma Cetăţuiei. „Şi-au pus pământ peste dânsele şi au făcut o movilă mare şi lângă movilă cerdacu de piatră şi au îngropatu şi un stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea”, spun cronicile. În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropaţi circa 600 de soldaţi austrieci şi moldoveni.