Aseară a avut loc la Hotel Traian un eveniment plicticos, lipsit de viziune, „cu etichetă” doar prin mulţimea de costume negre, de gală, adunate laolaltă ca la un casting pentru o nouă dublă la un al treilea „Man in black”. Printre cele câteva zeci de prezenţe politice, şi una de soi - Traian Băsescu la dreapta lui Gheorghe Fluture. Plictisit, încercănat, cătrănit pe viaţă cum spune moldoveanul, preşedintele s-a detaşa net, pe tot parcursul serii, de toţi participanţii, prin dorinţa pe care nici nu încerca să şi-o ascundă, de a se termina cât mai repede cu valorile, cu Excelenţa şi în general cu toată fanfaronada momentului scorţos dar fără fond, pentru a se retrage în glorie la somn. Practic, puterea de focalizare a primului om în stat ajungea să parcurgă de cele mai multe ori doar distanţa de la sprâncene la buza paharului cu apă. Era şi normal ca starea de somnolenţă - dacă nu mă înşel am sesizat şi un rictus care se putea traduce cu uşurinţă ca fiind de dispreţ, să se facă simţită în raport cu desfăşurătorul Galei Premiilor de Excelenţă a PD-L Iaşi, care a prins în recompensa lor, sporadic ce-i drept, şi cîteva „valori” locale, oameni de casă, ce nu aveau ce căuta niciodată pe aceiaşi scenă cu „etichetele” adevărate ale Iaşului. Singurul moment la care mi-am „potrivit” ceasul cu preşedintele la puţină desfătare a fost atunci când pe scenă a urcat un actor al Naţionalului ieşean. Umărind transmisia directă de pe TVR Iaşi, de la gala ce-i drept privată şi selectivă, am rămas cu gustul amar al unei întrebări fără de răspuns - „Oare Iaşul unde îşi are valorile?”. Momentul care a îndulcit portocaliul zilei de azi a fost fără îndoială peştişorul Nemo, care îşi traversa aventura cam în acelaşi interval orar pe un alt post de televiziune.