Faptul ca zidurile au urechi, dar si povesti de spus celor care au urechi sa le asculte, am stiut inca de de cand eram de-o schioapa, atunci cand, din primii bani castigati mi-am luat o lanterna pentru a explora pivnitele de sub turnul domnesc de la Palatul Culturii. Explorarile copilariei s-au transformat in timp in apeluri repetate pentru salvarea vechiului Iasi. Apeluri facute catre o administratie surda si oarba la drama vechilor ziduri care se naruiesc sub povara unor vremuri in care pentru niste neispraviti, viitorul imediat e mai scump dacat toate catedralele si palatele inaintasilor la un loc.

Ascunsă după un gard ruginit, Baia Turcească mai aminteşte de perioada sa de aur doar prin vitraliile care se mai disting, crăpate sau incomplete, pe arhitectura unică a clădirii din strada Crişan. Aspectul de abandon al clădirii este întărit de geamurile acoperite cu scânduri sau carton, uşa scorojită şi zidurile mâzgălite stângaci cu graffiti. Litigiile în care în mod condamnabil a fost prinsă această clădire au îndepărtat şi interesul pe care poate l-ar fi avut edilii de a o scoate din starea actuală.(continuare)

Casa Kieser, unul dintre cele mai vechi imobile de patrimoniu din Iaşi, este ameninţată cu demolarea. În locul acesteia, pe strada 14 Decembrie nr. 1 se intenţionează ridicarea unui bloc cu 14 nivele, faţă de cele trei caturi pe care le are clădirea. Ridicată în anul 1881, impozanta clădire care deschide îngusta stradă din centrul Iaşului se află în prezent ferecată cu lacăte şi înconjurată de intenţii potrivnice.(continuare)