Mai este putin timp. Pentru toate. Peste patru luni si ceva se vor implini 20 de ani de cand am scapat de un dictator si ne-am pricopsit cu mai multi. La carma tarii, la asociatia de proprietari, la portile institutiilor, la primarii, la bacanie si chiar la cimitir. De la semnarea primului document « catre tara » de catre Consiliul provizoriu al FSN si pana la mascarada acestei Coalitii de troc politic este, din nefericire, o distanta de aproximativ 20 de ani. Timp in care noi generatii, cu aripile frante, au poposit in mocirla electorala alaturi de batranii cu mintea stearsa de ideologia vreunui pseudopartid, si au facut front comun pentru alegerea unor impocriti. Timp in care impuscaturile de la Targoviste nu s-au justificat deloc. Timp in care in urma victimelor Revolutiei, mii de tarfe masculine care se ascundeau in apartamentele intunecoase de frica, au fost certificati ca revolutionari si umflati de drepturi. Necuvenite. Nimic nu s-a justificat iar mancatorii de cacat s-au tot succedat. Care au venit desculti, de saraci si morali ce erau si apoi le-a crescut gusa peste noapte, care au supt si au lins de la « sefu » , l-au injunghiat si apoi s-au inramat in salvatori. Felationisti politici !


Ieri, asemeni acelor inceputuri ale unei democratii utopice, cand semnaturile poposeau in nestire pe proclamatiile din care curgeau drepturi si libertati, la Iasi, un grup de politicieni au semnat o hartie. Prin care sa-si faca mersul mai departe. Intr-o guvernare locala linistita, in care osul a capatat extensie pentru lins si ros in doi. Patetici, sordizi, buhaiti, ghebosati de grija propriilor averi, cu ranjetul de prada in coltul gurii, unsurosi, grupati ca paduchii pe teasta poporului, mierosi si gangavi, mi-au amintit de cei de acum 20 de ani. Marea diferenta este ca acum nu-i mai crede nimeni.
P.S. Totusi…in « Dupa 20 de ani” de Alexandre Dumas, eroul principal a reusit sa evadeze !