Nostalgicii după guvernarea CDR spun că opoziţia politică reală în România a murit odată cu retragerea ţărăniştilor de pe firmamentul politic. Aflaţi la limita unei supravieţuirii, într‑un declin stînjenitor pentru un partid istoric, din 2000 încoace, PNŢCD se zbate la limita celor două procente din sondaje, confruntîndu-se cu o acută pierdere de imagine, dar şi de simboluri.

La Iaşi, bustul "Seniorului" zace într-o magazie a Primăriei

La Iaşi, după o retragere discretă din peisajul politic, ţărăniştii au pierdut şi sediul, iar ulterior şi simbolul partidului – bustul "seniorului", venerabilul Corneliu Coposu. Inaugurat cu fast în octombrie 1995, de către sculptorul ieşean Vasile Crengăniş, bustul ţărănistului a tronat mai bine de un deceniu în curtea sediului PNŢCD de pe strada Cuza Vodă. Dezvelit chiar de fostul preşedinte al ţării, Emil Constantinescu, simbolul ţărăniştilor stă acum aruncat într‑una dintre magaziile Primăriei Iaşi.

Victimă a legilor retrocedării

În urmă cu doi ani, brazilianca Lucy Marcovici şi Bianca Brana Mandler, din Israel, au revendicat, în numele lui Marcovici Manole, mai multe clădiri din centrul istoric al Iaşului, printre care şi clădirea de pe strada Cuza Vodă, în care la acea vreme funcţionau sediul PNŢCD Iaşi, Centrul de istorie şi civilizaţie europeană al Academiei Române, Filiala Uniunii Artiştilor Plastici şi Asociaţia Veteranilor de Război. Pe 12 februarie 2007, judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi s‑au pronunţat cu privire la clădirea în faţa căreia se afla bustul lui Corneliu Coposu, aceasta fiind retrocedată moştenitoarelor lui Marcovici Manole. Noii proprietari au mai lăsat chiriaşilor o scurtă perioadă dreptul de habitaţie, după care au închis proprietatea, în care momentan nu funcţionează nimic.

Noul amplasament – în spatele unui fast-food?

În cursul acestui an, bustul lui Corneliu Coposu a dispărut brusc de pe soclul din Cuza Vodă, care a rămas vandalizat. "Din cîte ştiu, bustul se află acum într‑o magazie a Primăriei. Actuala conducere a partidului ar trebui să facă diligenţele necesare pentru ca bustul Seniorului Coposu să fie redat spaţiului public ieşean, deoarece acesta îndeplineşte calităţile de simbol istoric şi obiect de artă", ne‑a spus Mihai Dorin, fostul preşedinte al PNŢCD Iaşi pînă în 2007. Actualul preşedinte al Organizaţiei Judeţene a partidului, Constantin Fătu, spune însă că bustul va fi scos la lumină în cel mai scurt timp şi redat spaţiului public. "Noi am fi vrut ca bustul să fie dispus în parcul Bicaz, dar Direcţia de Monumente a Primăriei Iaşi a dispus o plasare aiurea. Practic, reprezentanţii acestei direcţii au dispus ca bustul să fie plasat într‑un parc din zona Gării, în intersecţia dintre strada Arcu, Rîpa Galbenă şi strada Gării, în spatele unui fast‑food", ne-a declarat Constantin Fătu.

Sediu de partid în cabinet ginecologic

Alungaţi în stradă, lăsaţi fără simboluri şi într‑o acută criză de imagine, ţărăniştii ieşeni se confruntă din nou cu luptele interne. "Sediul de partid funcţionează în cabinetul ginecologic al doctorului Fătu. Nu am avut nici o întrunire la aşa-zisul sediu, după ce imobilul de pe Cuza Vodă a fost revendicat, dar nici nu am să particip. Nu poţi avea o activitate politică într‑o echipă în care preşedintele îşi dă demisia de la conducerea filialei pentru a candida pe listele PNL. Dl Fătu nu a mai fost recunoscut de mult de Biroul Judeţean şi tocmai de aceea conducerea de la Iaşi este nestatutară", ne‑a declarat Mihai Dorin. Potrivit noului lider însă, după o lungă perioadă de provizorat în ce priveşte sediul, Primăria Iaşi le‑a repartizat ţărăniştilor un spaţiu pe str. 14 Decembrie, lîngă cabinetul parlamentar al deputatului PSD, Anghel Stanciu.

Un "no man’s land" cu candidat la prezidenţiale

Congresul Extraordinar mult aşteptat de ţărănişti pentru a aduce vîntul schimbării, va aduce cu sine şi nominalizarea unui candidat creştin-democrat pentru alegerile prezidenţiale din toamna acestui an. "În primul rînd va trebui să se găsească o soluţie de provizorat pentru situaţia pe care a adus‑o în partid Miluţ şi echipa sa. Candidatul nostru pentru conducerea partidului este Radu Sîrbu, pe care un congres la validat ca preşedinte, dar pe care echipa lui Miluţ l‑a dat în judecată. Pînă la lămurirea în instanţă a acestor aspecte, sîntem un no man’s land, un partid care îşi pierde identitatea din cauza acestor procese. Toate acţiunile partidului sînt blocate, iar activităţile sînt nestatutare", ne-a mai declarat Mihai Dorin.

Aşa lideri, aşa destin...

După divizarea partidului din anul 2000, cînd aripile conduse de Vasile Lupu şi Victor Ciorbea şi-au disputat întîietatea în preluarea patrimoniului, PNŢCD nu şi-a mai revenit. În urma alegerilor parlamentare din 2008, ţărăniştii nu au prins nici un mandat de deputat sau senator, iar la europarlamentare, sub conducerea lui Marian Miluţ, au obţinut doar 1,4 la sută. Din păcate, cel puţin la Iaşi, luptele fraticide au făcut ca simbolurile unui partid istoric să împărtăşească pe nedrept soarta liderilor săi din ultima perioadă: uitarea în lada de gunoi a istoriei...

Corneliu Coposu, părintele PNŢCD

Corneliu Coposu s‑a născut în 1914 la Sălaj, iar cariera politică şi‑a început‑o la 23 de ani, ca secretar personal al preşedintelui PNŢ Iuliu Maniu, mentorul şi modelul său de‑a lungul întregii existenţe. Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, iar în 1956 comuniştii l-au condamnat la muncă silnică pe viaţă, pentru acuzaţii precum "înaltă trădare a clasei muncitoare" sau "crimă contra reformelor sociale". Pînă în 1962 a fost închis într‑un regim sever de izolare la penitenciarul Rîmnicu Sărat. După 17 ani de detenţie, în aprilie 1964, a fost pus în libertate. Imediat după Revoluţie, în ianuarie 1990 a relansat PNŢ, sub o nouă titulatură – Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, pe care l-a condus pînă la moarte.

Articol publicat in Evenimentul